Grinda cu trei trandafiri

Blazonul familiei – o grinda cu trei trandafiri – pare sa confirme ideea conform careia cel ce avea sa devina unul dintre cei mai importanti pictori din istoria artei - olandezul Vincent van Gogh – avea radacini nobiliare.

Provenind dintr-o familie numeroasa, van Gogh isi va petrece copilaria la Haga, intrand pentru prima data in contact cu lumea artei. 

 

Transferat la sediul Goupil din Londra, se indragosteste iremediabil de tanara Ursula. Traieste insa singuratic si retras, iubirea nefiindu-i impartasita. In cele din urma, porneste ca misionar pe drumurile Belgiei, stabilindu-se intr-o zona miniera extrem de saraca, Borinage. Dormind pe podeaua unei colibe, hranindu-se cu paine si apa, van Gogh se incapataneaza sa-si continue munca de predicator. Afectat de saracia din jurul sau, daruie minerilor tot ce are in posesie, atitudine catalogata de sefii sai ca excesiva si periculoasa. Silit sa-si dea demisia, cu credinta aproape pierduta, se refugiaza in pictura.

 

 

Este momentul in care incep sa prinda contur primele schite desenate cu carbune.

Sustinut din toate punctele de vedere, inclusiv financiar de fratele sau Theo, puternica sa viziune artistica capata culoare si nuante subtile.

Respins de verisoara sa vaduva, in 1882 intra in viata sa prostituata Clasina Maria Hoornik, deja insarcinata si mama unei fetite. Pierduta si imbatranita inainte de vreme, van Gogh o va alinta Sien, devenindu-i prietena si model. Zilele se vor scurge incercand sa o determine sa se schimbe si sa renunte la modul sau de viata, timp in care curatenia casei, prepararea hranei si grija pentru fetita ii revin in totalitate. 

O schimbare se produce totusi. Sien este dusa cu forta la baile publice, in incercarea de a o convinge sa se spele si sa fie mai curata.

Anuntul cade ca un traznet.

Van Gogh decide casatoria sa cu Sien.

Nimic nu pare sa-i stea in cale, nici macar amenintarea parintilor cu internarea la spitalul de nebuni. Febra ivita de nicaieri, aplaneaza momentul conflictului, ducand la internarea sa in spital. Aici, van Gogh descopera ca are gonoree, suportand cu stoicism durerile provocate de boala. Gandurile sale vor fi mereu alaturi de Sien, internata si ea pentru a da nastere unui nou suflet.

In apartamentul mare, folosit si ca atelier, van Gogh picteaza.

 
Neglijandu-si copii, mai mult beata si cu tigara in mana, modelul Sien este departe de viziunea pictorului. Aflat intr-o situatie insuportabila si din ce in ce mai deprimat, van Gogh urmeaza sfatul fratelui sau Theo, parasind-o in cele din urma pe Sien.

Intoarsa la vechea ei meserie, Sien se sinucide in 1904.

Dupa o perioada de singuratate petrecuta in nordul Olandei, van Gogh se intoarce in casa parinteasca. Citeste, canta la pian si creeaza sute de tablouri si desene. Decis sa se dedice in totalitate artei, se indreapta spre Paris, considerat metropola viitorului.

Aici ii cunoaste pe Claude Monet, Alfred Sisley, Pierre Renoir si Paul Signac.

In timp ce lucrarile sale cunosc desavarsirea, atitudinea devine oscilanta. Incepe sa consume mari cantitati de absint, sa bea si sa fumeze, certandu-se cu majoritatea cunoscutilor.

Acceptand invitatia prietenului sau pentru a admira frumusetea zonei, Paul Gauguin este impresionat. Peisajul este fermecator iar arta, o incantare.

Intalnirea insa, va ramane in istorie.

Cearta izbucnita din senin, declanseaza o adevarata criza. Intr-un acces de furie, van Gogh se napusteste cu un brici asupra lui Gauguin, care fuge inspaimantat. Ramas singur, insa extrem de exaltat, dintr-o singura miscare van Gogh isi reteaza urechea, dand frau liber pornirilor violente.

Astazi, teoriile sunt impartite. In urma unei anchete efectuate de doi specialisti germani in istoria artei, concluziile sunt altele. Se crede ca cel care a retezat urechea marelui pictor, este insusi Gauguin, insa cei doi au convenit un pact al tacerii asupra faptelor reale. Gauguin a scapat astfel de o condamnare penala, iar van Gogh a ramas cu un prieten de renume mondial.

Momentele extreme nu se opresc insa aici. Crizele devin din ce in ce mai frecvente si periculoase, una dintre ele soldandu-se cu inghitirea culorilor.

Picteaza si sufera. Sufera si picteaza.

Este ziua de 27 iulie 1890. Culorile campului par ireale, fapt ce-l determina pe van Gogh sa-si ia panza si culorile si sa se afunde in stranietate. Opera nebuna a marelui pictor ia sfarsit, impuscandu-se.

Cu plagi impuscate in abdomen, a murit dupa cateva zile intr-un han.

Cu toate acestea, doi autori ai cartii Van Gogh : The Life, Steven Naifeh si Gregory White Smith, detinatori ai premiului Pulitzer, sustin ca cel mai probabil van Gogh a fost impuscat accidental de doi elevi in varsta de 16 ani. Aflat pe patul de moarte si dorind sa-i protejeze, van Gogh si-a asumat actul.

6 luni mai tarziu, fratele sau Theo, moare de sifilis paralizant.

In 1941, dupa patruzeci de ani petrecuti intr-un azil psihiatric, sora Willemina isi gaseste sfarsitul. In 1900, fratele Cor se sinucide.

Ramane insa, covarsitoarea influenta asupra artei sec.XX, triumful de a reusi.

Podeaua colibei, se pierde in neant...

In cadrul unei licitatii organizate la New York, capodopera florala a carei autor este pictorul olandez van Gogh, s-a vandut cu 61,8 milioane de dolari.

Alte lucrari depasesc 80 de milioane de dolari.

Tweet